De multe ori, chiar cand ne este “lumea mai draga” uitam de resursele noastre interioare! Si mie mi s-a intamplat. Am descoperit dupa o serie de “cazaturi” sau tranzitii prin care viata m-a facut sa trec ca avem nevoie sa ne facem “self check-in-uri” asupra resurselor noastre in mod constant.

Ce vreau sa spun cu asta? Va voi dezvalui imediat si voi continua sa folosesc metafore pe masura ce exemplific. Va rog sa le luati ca atare.

Aveam o perioada de abundenta in proiecte dar erau indicatori care imi spuneau ca cel mai drag proiect o sa se prabuseasca si eu nu puteam face nimic sa controlez rezultatul pentru ca decizia ce privea continuarea acestuia era cat se poate de obiectiva si in mainile altcuiva.

Incepuse frica sa se instaleze si gandurile sa curga cu acea stare activata. Ce optiuni am?

Am un fond de rezerva daca se intampla ceea ce prevad ca se va intampla? Cum va fi motivatia mea? Cum voi inlocui tot ce mi-a adus acel proiect – atat in plan financiar cat si motivational si al stabilitatii financiare?

Acestea erau cateva intrebari care mi-au venit in minte. La unele incepeam sa raspund, in altele ma innecam in cautarea de solutii, pe altele le evitam sa le duc mai departe si pe alte multe intrebari nici nu mi le doream sa le gandesc, sa le articulez cumva de teama chiar a gandului respectiv.

In astfel de momente daca te lasi ghidat de stare esti cumva ca in fata ursului si se activeaza functia primara de “Fight or Flight” si solutia cea mai usoara probabil era fuga.

Datorita valorilor mele (atentia am trecut in seria resurselor interioare) am reusit sa tin o lumina aprinsa si am inceput sa ma conectez la tot ce am invatat in coaching dar cu precadere in coaching-ul systemic si in constelatii. O regula de aur care m-a sustinut era aceea de a ma refugia in zona mea de resurse si de acolo sa actionez. Am inceput sa caut optiuni lasand intrebarile sa curga in gand dar ignorandu-le daca nu necesitau un raspuns. Incepusem sa ACCEPT situatia, sa traiesc in starea existenta, in PREZENT, nu intr-o proiectie asupra a ce ar putea fi mai prapastios pentru ca ma adanceam in negura deznadejdii, al drobului de sare, al consumului inutil de energie.

Cu aceasta ocazie mi-am dat seama ca SELF CHECK-in-ul resurselor noastre, a ce ne sustine si ce ne poate duce mai departe este reteta incredibila. Chiar si cand uitam de ea si ajungem doar in situatiile de conflict, criza, tranzitie fortata sau dezechilibre sa ne amintim de ea, atunci va recomand cu tot dragul sa va uitati la voi ca la o gradina plina de fructe (resursele voastre) si sa incepeti sa denumiti tot ce vedeti acolo. De ce? Pentru ca uitam la ce suntem buni, ce ne duce mai departe, ce ne motiveaza, ce valori avem, ce roluri jucam in constelatiilele de care apartinem (constelatie: ansamblul relatiilor din sistemele de care apartinem sau am apartinut), ce ne aduce bucurie, in ce credem, etc daca nu ne uitam in mod constant la aceste lucruri. VIZUALIZATI! Inchideti ochii si spuneti-va ce vedeti acolo. Bucurati-va de GRADINA voastra de resurse. Sunt maim ult decat sigura ca este mare, bogata, colorata, poate chiar exotica. Nu va temeti crezand ca nu este nimic acolo. Acela este mereu primul gand dar vine din smerenia de a nu va bate cu pumnul in piept crezand ca v-ati lauda daca le spuneti pe nume.

Nu faceti inventarul “sa va dati mari” ci doar sa va constientizati/ inventariati “talantii”. Vedeti ce este acolo, bucurati-va, luati-va energia si de acolo uitati-va la situatia in care va aflati.

Vedeti de acolo incotro vreti sa mergeti, ce optiuni aveti si pe ce resurse/ calitati puteti conta pentru a porni pe un nou drum/ pentru a continua de la rascrucea in care simtiti ca sunteti.

Poate am colorat si am vorbit mult in metafore sau comparatii. Ideea sa o retineti, daca se pliaza pe ce aveti nevoie acum, restul tine de modul in care eu imi folosesc resursele ca sa pictez si sa dau mai departe ceea ce stiu. Ce ajunge la voi si cum interpretati tine de voi!

Exporarea gradinii voastre, indraznirea de a vizualiza ce este acolo, inventarierea resurselor si acest periodic “self check-in” pentru a vedea ce “fructe” au mai crescut este o dovada de curaj si un obicei care poate fi antrenat ca oricare altul.

Ma intorc in gradina mea sa vad ce a mai rasarit! Toate bune!

Laura