Te simți captiv în propria cutie? Da, la cutia timpul mă refer.

Aceea în care te trezești grăbit dimineața că ai foarte multe lucruri de făcut pentru a nu întârzia la birou, vrei să arăți și cât de cât omenește când ieși din casă și mintea ta pe de o parte îți spune să mănânci, să iei tot ce ai de luat din casă și să alergi dar ego-ul îți spune să vezi și cum arăți și să îți începi relaxat și cu o super dispoziție ziua.

Pe cine asculți și ce faci cu toată presiunea pe care deja o cari în spate? Cumva te simți captiv între 2 direcții diferite?

Bun, ai ieșit pe ușă, te grăbești la mașină/ metrou/ tramvai și ajungi într-un final și la birou. Aici se deschide cutia Pandorei pentru că îți amintești câte lucruri au rămas neterminate de ieri și deși mereu îți spui că dimineața începi prin a-ți planifica ziua, de fapt te instalezi la birou, citești email-urile neterminate de ieri, încep să curgă deja urgențele și să țipe după tine situațiile arzătoare pe care încă nu le-ai soluționat.

Uite așa trece o oră, două, nici nu realizezi, încerci să iei o pauză pentru că simți că ai nevoie să respiri puțin dar iar intervin urgențe și mai amâni pauza, până când realizezi că ai ajuns la prânz, nu ai terminat ceea ce ieri lăsasei nefinalizat, poate chiar și alaltăieri și ești obosit. Îți amintești ce te întrebam legat de cutia aceea de dimineață?

Poate te trezești, mergând în pauza de masă, că tu știi metode de gestionarea timpului și în teorie cumva mental ai făcut deja planificarea și te încurajezi să crezi că poți recupera soluționarea cazurilor cu ceea ce ești în urmă, așa că astăzi vei sta peste program pentru a finaliza. Omiți să îți amintești că nici ieri nu ai reușit să termini, deși îți spusesei același lucru pe timpul zilei, dar vrei să ai încredere și să fii optimist.

Arunci un ochi pe rețelele de socializare, vezi ce noutăți au mai apărut sau mai schimbi o vorbă și uite așa timpul tău de la prânz ia final. Te întorci la birou sătul dar și cumva fără poftă de muncă pentru că stomacul își cere dreptul de a digera ceea ce i-ai oferit. Așa că reiei activitatea, cu motoarele mai puțin turate și alegi niște sarcini pe care să le termini mai ușor.

În continuare email-urile au curs, apuci și citești câteva dar apar iar situațiile acelea care ard a fi rezolvate și calendarul te anunță că intri în 30 de minute în ședință, așa că începi și cauți rapoartele prin toate folderle și subfolderele posibile, s-ar putea unele să fie în mai multe variante și verifici să vezi pe care să o folosești. În cele din urmă de apuci în ultimele minute de printat însă realizezi că imprimanta exact în acest moment este împotriva ta și procesează încet deși tu ai smulge foaie cu foaie cât mai repede pentru că deja observi că au ajuns în sala de ședințe colegii tăi.

Vai, ai uitat să bei apă până la această oră așa că vrei un pahar dar nu mai este timp, dacă uzi rapoartele de agitat ce ești? Ajungi, după ce toată lumea este adunată în sală și tu, te scuzi și încep discuțiile. Se termină ședința, ai supraviețuit cum ai știut mai bine, revii la birou, îți permiți un pahar cu apă și te uiți la email, este plin, este ora 16.00 și ….într-o oră oare ce este mai urgent să faci? Stai că oricum rămâi peste program, mai ai timp!

Super! Continui prin a citi email-urile, poate este o urgență pe acolo, răspunzi la întrebările din stânga și din dreapta și observi că unii oameni se ridică și încep să spună o zi bună! Da, ai înțeles corect, este ora 17 dar tu ai spus că mai stai peste program, liniștește-te!

Acum va fi liniște, poți lucra în voie. Îți mai sună telefonul pentru că amicii te întreabă de sănătate, rudele te caută ca să discute planuri de seară sau de weekend și devii puțin iritat cum toată lumea este așa relaxată cu timpul lor și tu stai peste program că AI TREABĂ.

Da, te apuci liniștit și le explici că ai treabă că mai stai puțin la birou și că vorbiți mai târziu. Îți amintesc că așa ai spus și ultima dată și apoi ai uitat dar îi asiguri că nu uiți. Revii la treabă, ușor ușor mai termini din ce aveai dar surprize-surprize – au mai intrat 30 de email-uri, este ora 19 și te simți cam obosit iar ochii îți spun că vor să se odihnescă și mintea îți spune că acasă sunt lucruri de făcut, că și ieri ai stat peste program și ajunge pe azi.

Așa decizi, cu greu să continui mâine.

Mergi spre casă , îți amintești să dai câteva telefoane, te descarci puțin la cine te ascultă și promiți să ai mai multă grijă de timpul tău liber. Da, ai mai promis dar acum sigur te vei ține de cuvânt, poate mâine nu o să mai fie atâtea urgențe.

Ajungi acasă, îți este foame așa că îți faci o salată pentru că nu ai timp să te apuci de gătit ceva mai complicat, te odihnești puțin, asculți știri sau îți pui puțină muzică și realizezi că este 21.30. Mai ai timp de un film? Hai, fii indulgent că ai făcut atâtea azi, îți spune mintea!

Da, te decizi să te uiți și la un film și este 23.30, ești obosit, îți faci ritualul de dinainte de culcare și adormi.

Plutește întrebarea – Oare cum va arăta ziua de mâine?

Tu decizi în orice moment cum va arăta! Tu ești designer-ul propriului timp!